Sunday, April 20, 2014

Filmul Will Success Spoil Rock Hunter? , 1957, realizat de Frank Tashlin, rulează joi 7 februarie 20


  Catalog integral Limbi › Română Engleză Franceză Germană Maghiară glamour mode Spaniolă Cehă Genuri şi colecţii › Cărţi pentru copii Eseu Fotografie & Arte plastice Jurnalistică Palimpsest Poezie Proză scurtă Roman Scenarii Screensaver Teatru   Teatru › Cronici şi eseuri Program teatre Bucureşti Film › Cronici şi eseuri Program cinema Bucureşti Muzică › glamour mode Cronici şi eseuri Program concerte Bucureşti Anunţuri Diverse Programul săptămânii › Teatru şi dans Cinema Operă şi concerte Televiziune Galerii foto teatru   Călătorii Dialoguri Eseu Fotografie Fragmente şi cronici glamour mode ale... Jurnalism Muzică Personale Poezie Proză scurtă glamour mode Revista presei    
Filmul Will Success Spoil Rock Hunter? , 1957, realizat de Frank Tashlin, rulează joi 7 februarie 2013 de la orele 19.00 (în versiunea originală cu subtitluri glamour mode în limba engleză) în sala de cinema a UNATC, în cadrul Cineclubului Film Menu. Discuţia ulterioară proiecţiei va fi moderată de Andreea glamour mode Mihalcea şi de Lavinia Cioacă. Intrarea la proiecţie şi la dezbaterea ulterioară este liberă.
*** La un an după apariţia lungmetrajului The Girl Can't Help It (1956), glamour mode Godard îl anunţa pe Tashlin în paginile de la Cahiers du Cinéma drept egal, ca resurse comice, cu un Lubitsch, cu un Billy Wilder sau cu un Frank Capra şi un maestru al burlescului superior lui Chaplin: "Şi de acum înainte, când vorbiţi despre comedie, să nu spuneţi că este chaplinescă, ci, spuneţi, tare şi răspicat, că este tashlinescă." ( Cahiers du Cinéma , nr. 73, iulie 1957, pg. 45) Din nefericire, însă, filmele lui Tashlin nu au avut niciodată parte pe de-a-ntregul de recepţia critică glamour -oasă pe care i-o prezicea Godard. Într-un eseu din 1994 (http://www.jonathanrosenbaum.com/?p=23439), Jonathan Rosenbaum explică glamour mode pe larg ce înseamnă ca un film să fie tashlinesc, încercând să depisteze câteva particularităţi stilistice şi narative. Pe scurt, Rosenbaum formulează tashlinesc-ul în felul următor: "redarea unor personaje ca-de-desen-animat cu substraturi de satiră acidă într-o formă de expresionism intenţionat-dezumanizat, glamour mode folosirea culorilor primare care şi ele amintesc de desene şi de BD-uri la care adaugă o vulgaritate dezgheţată ce constă într-un fel de reacţie dulce-amăruie la energia americană infantilă glamour mode dezlănţuită." Experienţa anterioară a lui Tashlin în animaţie a făcut ca acesta să creeze, în mod evident, sub incidenţa paradigmei de cartoonish . Ce este discutabil cu privire la Tashlin, însă, este ambiguitatea vocii sale auctoriale, având în vedere că filmele sale au o dimensiune critică la adresa societăţii de consum americane (ce în anii '50 eisenhowerieni era în deplină bucurie economică) dar şi chiar în ceea ce priveşte, local, construcţia ultra-schematică a personajelor sale şi a lumilor glamour mode pe care acestea le locuiesc, personaje cu un picior într-un optimism pop de reclamă TV şi cu celălalt într-un abis camuflat în care creşte, insidios şi latent, un soi de teamă de ratare. Tashlin a regizat numai comedii burleşti în care a inserat elemente de peste tot, de la musical, thriller, western sau filme cu gangsteri, dar pe care, însă, le-a reciclat, parodiindu-le. Mai mult decât extravagant, în termeni de decoruri sau nivel de verosimil al story -ului, stilul şi interesul lui Tashlin - aflate la o graniţă subţire cu sensibilitatea camp - au influenţat regizori de toate sorginţile de la regizorii Nouvelle Vague-ului la John Waters. Tashlin a acordat întotdeauna atenţie elementelor extra-textuale, astfel încât Will Success Spoil Rock Hunter? are un pre-generic în care actorul principal, Tony Randall, ţine un discurs autoreflexiv naiv cu privire la ce urmează să vedem, iar genericul de început e conceput ca o înşiruire de mini-reclame TV, clenciul fiind acela că produsele promovate le fac rău consumatorilor. glamour mode Clar, merită amintite două exemple din timpul glamour mode genericului. O gospodină îmbrăcată în negru promovează nişte cereale Crunchie Crispies aşa de sănătoase, încât le vor da copiilor energia necesară pentru a sta la cozile de la şomaj când se vor face mari , iar în vreme ce spune asta, fireşte că zâmbeşte şi că îi sar cerealele în faţă ca popcorn-ul. Umor negru? A doua mini-reclamă concentrează întreg glamour mode talentul lui Tashlin de a face din spiritul casnic o chestiune de vulgaritate. Promovând, de data asta, un detergent de vase, o altă gospodină glamour mode ultra-scrobită se adresează mulţimii de gospodine-surate care se presupune că sunt acolo, out there , în faţa micilor ecrane, în felul următor: " it might harm your fingers, but with a clean kitchen, you won't have to scratch yourself ". Story -ul. Tony Randall interpretează rolul unui copywriter , Rock Hunter, dintr-o companie de publicitate de pe Madison Avenue, una dintre acele companii cu multe nume de parteneri, separate prin fashionable -ul &. Rock îşi doreşte să ajungă şi el unul dintre acele nume postate pe uşa de la intrare, cu tot dichisul aferent: un birou mai spaţios, respectul secretarel

No comments:

Post a Comment